Dezinformare in vremuri de criza

Circula pe e-mail un text de genul urmator: In Romania, bancile austriece au amenintat ca vor falimenta piata bancara europeana daca nu primesc fonduri de la statul roman. ..... Ca sa va fie foarte clar ca e o conspiratie: 1. SECRETISM (aflam din UE, prima oare, ce bani luam noi) 2. GRABA (repede, repede, au si venit sacalii FMI) 3. NU SE DAU JUSTIFICARI CLARE PENTRU UTILIZAREA SUMEI 4. Nu s-au organizat intruniri mediatizate, cu participarea cremei economistilor romani, unde sa se dezbata clar, pe fata, daca avem sau nu, nevoie de imprumut 5. Se evita declararea sumei totale! Asta va permite marirea ulterioara a sumei, la oridecit e “nevoie”. Unii afirma, 20 miliarde, dar e putin probabil, deoarece o tara, mai mica, ca UNGARIA, imprumuta 25 MLRD, iar noi numai 20? 6. Nu s-a indicat un organism clar de control, un sistem de indicatori de verificare a sumelor date 7. Dat fiind marimea sumei si conditiile globale deosebit de grave, precum si faptul ca in final, poporul roman va returna imprumutul, ar fi trebuit sa fie tratat cu o transparenta TOTALA, in mass media; de asemenea, sa se publice o lista cu ce bani se dau si cui? Deci, acestea sint definitorii unei FRAUDE DE PROPORTII, care i se pregateste poporului roman...... si textul continua in acelasi stil.
Cred ca, date fiind speculatiile legate de imprumutul de la FMI, ar trebui lamurita si chestiunea in cauza. Totul e foarte clar. FMI-ul ajuta statele membre sa depaseasca dificultatile legate de dezechilibrele balantelor de plati (adica relatia dintre iesirile si intrarile de valuta). Din cauza ca Romania prezinta un deficit comercial cronic (adica importurile sunt mai mari decat exporturile), agentii economici romani vor avea nevoie de valuta pentru a achita aceasta diferenta. Cum sistemul financiar international prezinta o serioasa criza de lichiditate iar romanii care muncesc in strainatate incep sa o duca din ce in ce mai greu (economiile occidentale fiind in recesiune), nu prea exista alternative de atragere de valuta. In cazul unei cereri de valuta mai mari decat oferta, ca pe orice alta piata, pretul va creste, cu alte cuvinte, cursul leu-euro risca sa creasca foarte mult. Un curs de 5-6 lei pentru un euro cred ca ar avea efecte negative semnificative (sa ne aducem aminte de impactul devalorizarii leului din toamna anului 2008). Devine evident ca un imprumut de la FMI ar asigura BNR rezervele de lichiditate necesare pentru contracararea acestei presiuni asupra cursului de schimb.
In plus, existenta unor rezerve suficiente la dispozitia BNR ar da posibilitatea unei stimulari a creditarii, prin reducerea ratei rezervelor obligatorii pe care bancile comerciale trebuie sa le depuna la banca centrala. Bancilor le vor ramane la dispozitie mai multi bani, pe care ar putea sa ii ofere drept credite.
De ce a fost ales FMI-ul? Pentru ca asa a recomandat chiar Comisia Europeana. In plus, Fondul Monetar International are experienta in monitorizarea economiilor aflate in dificultate. FMI nu impune unui guvern nici o masura de genul cresterii TVA, a impozitelor, reducerii salariilor etc. Acordarea imprumutului (de fapt, primirea transelor - pentru ca banii nu sunt luati toti odata, ci in transe) este conditionata de indeplinirea unor criterii macroeconomice, de genul: o inflatie scazuta, un deficit bugetar mic, un somaj rezonabil etc. Cum sunt ele atinse, este strict treaba guvernului. Sa ne aducem aminte ca Romania, intre 2000 si 2004, a dus pana la capat un acord cu FMI-ul, reusind sa indeplineasca si criteriile restrictive impuse de acesta, si sa inregistreze o crestere economica sustinuta.