Sa fie, oare, adevarat? Renaste PNL?

Acest week-end a adus o noutate, previzibila pentru unii, si anume schimbarea conducerii centrale a PNL. Crin Antonescu a castigat detasat - cu mult mai detasat decat il dadeau, "pe surse", previziunile analistilor de specialitate - batalia pentru functia de presedinte al partidului. Dupa parerea mea, a fost cea mai buna alegere a delegatilor la congres, dat fiind faptul ca PNL, desi obtinuse un rezultat nesperat la alegerile parlamentare, luase o traiectorie total opusa misiunii pe care si-o asumase.
Astfel, dintr-un partid orientat, traditional, catre mediul de afaceri, clasa mijlocie, mediul urban si o populatie cu un nivel de educatie mediu si ridicat, el devenise mai vizibil si mai votat in mediul rural. Rezultatele bune din mediul rural nu s-au datorat unor masuri si politici revolutionare in domeniul agriculturii, nici crearii unei infrastructuri (inclusiv in ceea ce priveste serviciile sociale) si nici unei schimbari de mesaj politic. Probabil ca, prin directionarea fondurilor publice catre anumite comune si implicarea activa a primarilor in campania electorala, PNL a reusit sa convinga populatia rurala. Pozitia castigata de PNL nu este, insa, deloc solida, schimbarea guvernului aducand alti decidenti in situatia de a aloca fonduri si de "a convinge" primarii.
Minoritatea parlamentara pe care s-a bazat guvernul Tariceanu a determinat, inevitabil, o dependenta de voturile PSD, ceea ce a impus o conduita bugetara total opusa idealurilor liberale. Aceasta i-a indepartat pe orasenii educati cu un nivel de trai mediu si peste medie, ei indreptandu-se spre alternativa numita PDL.
Decisiva pentru rezultatele alegerilor pentru presedinte a fost, insa, perceptia interna, in randul membrilor PNL. Dupa 4 ani, devenise evident ca Tariceanu devenise oarecum conjunctural co-presedinte al aliantei D.A. si prim-ministru. La momentul retragerii lui Stolojan, apropierea campaniei electorale a impus o inlocuire rapida a acestuia cu un nou lider liberal. Probabil ca eventuale sondaje de opinie sau o dezbatere interna mai sustinuta ar fi adus in prim plan o alta solutie. Sau poate nu. Dar macar n-ar fi parut, nici pentru colegi si prieteni, nici pentru adversari, ca "a doua optiune".
Pe ansamblu, guvernarea Tariceanu a fost OK. Cresterea economica a continuat, nu au aparut probleme legate de integrarea europeana, miscarile sindicale nu au fost atat de incisive ca in alte vremuri, nu s-au acutizat problemele legate de coruptie etc. Abia acum, in contextul crizei mondiale, vor iesi la iveala eventualele probleme. Insa, ceea ce a dominat viata politica a fost asa-numitul "conflict dintre palate". Interminabilele dispute dintre premier si presedinte au indepartat iremediabil PNL de PDL. Cum e putin probabil ca in urmatorii ani PNL sa depaseasca 25-30% din voturi, e clar ca accederea acestuia la guvernare va mai fi posibila tot prin crearea unei aliante. Cum cea mai apropiata forta politica (doctrinar vorbind) e PDL, devine evidenta necesitatea unei noi abordari din punctul de vedere al dialogului politic. Acest lucru era posibil doar prin inlaturarea actualei conduceri.
In acelasi timp, modul in care PNL si-a distrus orice sansa de a participa la guvernare in decembrie 2008 a creat o miscare de contestare in interiorul partidului.
In acest context, discursul lui Crin Antonescu a devenit extrem de actual. Experienta politica indelungata, abilitatile oratorice si sprijinul din partea altor lideri au creat premisele crearii unei alternative. Centrarea discursului pe perspectiva alegerilor prezidentiale a creat asteptari in randul membrilor, alianta PDL-PSD aducand sansa accederii candidatului PNL in turul 2. Intre Tariceanu (in cazul caruia nu putem spune daca a castigat sau a pierdut confruntarea de 4 ani cu Traian Basescu) si Crin Antonescu, membrii PNL au considerat ca mai mari sanse de reusita are cel de-al doilea. Vom vedea daca au avut dreptate abia in toamna. Pana atunci, sperantele membrilor se leaga de "deschiderea" partidului si consolidarea unei pozitii adecvate traditiei liberale si misiunii asumate.
Nu ar fi interesant ca aceste schimbari de la centru sa aduca si ceva nou pe plan local, inclusiv in Iasi? Oare nu e posibil ca, in ciuda schimbarii de orientare de data recenta, Fenechiu sa nu mai prinda o functie de vicepresedinte?

Update: Intr-un final, Fenechiu a prins pozitia de vicepresedinte. Strans, la mai putin de 15 voturi, dar a reusit.