Lupii moralisti

In orice domeniu exista nevoia unor repere, a unor opinii specializate, neutre si credibile. In sport, dat fiind faptul ca publicul larg fie nu se pricepe la toate sporturile, fie nu poate urmari toate evenimentele si competitiile, presa sportiva devine acea sursa de informatie veridica. Dar ce facem in situatia in care gazetarul sportiv dovedeste un partizanat evident si incearca sa canalizeze cititorul/ascultatorul/spectatorul in directia formarii unor opinii subiective? In situatia in care toti asa-zisii specialisti au blamat, de-a lungul timpului, comportamentul arbitrului Tudor, care incerca sa iasa in evidenta la fiecare meci, cum poate fi catalogat, de exemplu, un comentariu la un meci de fotbal presarat abundent cu trairi si descatusari emotionale intr-o singura directie? Sau cum mai poate fi numit jurnalist, cineva care transmite supozitii si informatii neverificate, aduce acuze, fara a da dovada de echidistanta si impartialitate? Sau mai poate fi numita presa sportiva o presa de opinie, in care ponderea cea mai mare o au blogurile ziaristilor si parerile lor despre n lucruri, in timp ce informatia in sine a devenit o raritate? Ca sa nu mai spunem ca fotbalul ocupa 99% din spatiul editorial, in timp ce celelalte sporturi - la care performantele romanilor sunt mult mai mari - sunt tratate la rubrica "Diverse".